de COSTIN ANGHEL ASCETII Muntele Athos este gradina vegetariana a Sfintei Fecioare Maria. Doar cuvintele Maicii Domnului sunt legi pe munte In nici o manastire nu veti gasi alt tip de carne in afara de cea de peste, si nici aceasta "din belsug". Monahii sunt vegetarieni sau pesco-vegetarieni. Alimentele calugarilor sunt simple, precum intreaga lor viata de altfel. Cel mai strict regim vegetarian din manastirile ortodoxe, indiferent de tara in care este lacasul Domnului, este cel din timpul Postului Pastilor. "In manastiri se pastreaza traditia ascetica, a alimentatiei vegetariene. Acest tip de alimentatie te ajuta sa te aduni, sa te concentrezi mai mult in rugaciune. In Postul Mare se mananca dupa Slujba Vecerniei, atunci se consuma singura masa a zilei, doar cei neputinciosi mananca de doua ori pe zi", afirma Mihail Stanciu, staretul Manastirii Antim.
Si in afara posturilor, in manastiri, regimul alimentar al calugarilor este diferit de cel al mirenilor, al credinciosilor. Se consuma cel mult peste si numai la sarbatori. "Manastirile unde nu se mananca nici un fel de carne sunt de obicei cele mai retrase sau chiliile. Acolo nevoia este mai mare, dar si rugaciunea mai puternica", explica parintele Stanciu. In secolul IV, la unele manastiri din Egipt, parintii mancau o data la doua zile, iar marii parinti, precum Sfantul Antonie cel Mare sau Sfantul Macarie, mancau o data la 3-4 zile. Manastirile care au aparut, mai intai in Egipt si apoi in Asia Mica, erau mai mult de pustnici, de calugari singuratici. Ei erau pur vegetarieni. In secolele V-VI, cand au inceput sa se raspandeasca manastirile de obste, s-au hotarat si regulile de alimentatie. "Regimul alimentar vegetarian al calugarilor ii ajuta sa fie mai sanatosi, sa traiasca mai mult. Nu numai pentru masa sunt bune vegetalele, sunt unii parinti care stiu sa faca din plante tot felul de medicame
