Se plinge Dinel Staicu. Pe sine insusi. Se da drept victima. El ar vrea, dar altii nu-l lasa. Fara sa dea nume, asa e el, plin de curaj. Nu are nici o vina. Care CARNEXPOD, care BIR, care Scrisul Românesc, care Rich Bank, care minareli de prima mina pentru care au platit mereu altii? Care Universitatea Craiova? Aparent, tupeul de militian ce-l venereaza pe Ceausescu combinat cu aroganta bogatanului parvenit au disparut, dar numai aparent, pentru ca bataia de joc a milionarului continua dispretuind bunul nostru simt. Are, alaturi de oameni politici, oameni din politie, din justitie, din administratie, fara de care toate aventurile sale cu iz penal nu ar fi fost posibile. Si ce e de facut? Noi ne-am facut datoria semnalind toate ispravile pe care le cunoastem, dar pe cine a interesat? S-a dezvoltat in Craiova o caracatita care pune stapinire pe oras. Cei care ar trebui sa actioneze nu o fac si nu numai ca raul se dezvolta, dar cei ce incearca sa se impotriveasca sint distrusi. Acesta e mersul lucrurilor. Cu toate acestea, Dinel Staicu, doctor in economie subterana, e pe cale sa piarda razboiul, nu mai are solutii si imperiul de carton pe care si l-a construit e pe cale sa se naruie. La urma urmei e un castel de piese de domino peste care cineva a dat un bobirnac. Dinel Staicu este calaul. A executat echipa de suflet a oltenilor fara sa ii dea nici o sansa. Poate cineva sa il creada la cite aiureli ne-a balmajit de-a lungul anilor ca acum se retrage, fara sa mai cistige nimic, ca nu va mai aparea cu un mititel din gratarel asa ca o diversiune de Pasti? Numai fraierii, dar eu m-am saturat sa fiu unul dintre cei ce casca ochii la toate timpeniile. Nu-mi place ideea, dar echipa e a lui. Pe de-a intregul. La bine si la rau. Noi doar platim sa vedem un spectacol. Pe teren. Numai ca de mult timp spectacolul s-a mutat la conferintele de presa. Si noi platim in continuare si ni