Potrivit actelor detinute de Biserica Romano-Catolica, in anul 1878, cand Dobrogea a revenit Romaniei in urma Razboiului de Independenta, generalul Emil Costinescu, intemeietorul Costinestiului, a invitat mai multe comunitati de germani catolici din Basarabia, Karamurat si Malkotsch sa se stabileasca in localitate. In anul 1896, Costinescu a acordat in arenda peste 7.000 de hectare de teren agricol nemtilor catolici si cate 5000 mp pentru casa si gradina. In actele de arenda initiale se stipula ca suprafetele de cate 5000 mp vor trece in proprietatea locuitorilor, dupa 20 de ani de folosire. Potrivit unui act documentar intocmit in anul 1936 de profesorul Hieronymus Menges, la anul 1901, in localitatea Costinesti, a fost construita o biserica romano-catolica pentru cele 48 de familii care aveau aceasta confesiune. Din acelasi an, 1936, dateaza mai multe schite cadastrale, printre care si cea a familiei generalului Berindei, care atesta existenta unei biserici si a unei scoli catolice intemeiate pe o suprafata de 5550 mp pe strada Emil Costinescu, actualmente strada Principala. In actele de limba germana este consemnata si o proprietate de 10 hectare de teren arabil, mentionata si intr-un contract de arenda din anul 1940, pe mereaua (marginea) comunei Schitu, satul Costinesti. Dupa anul 1947, populatia germanica din localitate a fost "repatriata" in Republica Democrata Germana, iar terenul de 10 hectare a fost nationalizat. In anul 1961, terenul intravilan pe care se aflau biserica si scoala catolica au fost la randul lor nationalizate. Astfel, in data de 31 octombrie 1961, intre Arhiepiscopia Romano-Catolica din Bucuresti si Sfatul Popular Constanta s-a incheiat un proces - verbal, prin care biserica a fost demolata, intregul teren a fost nationalizat fara pretentii din partea cultului, iar fosta scoala catolica a fost transformata in oficiu postal si camin cultural.