Mi se pare mie, sau din ce în ce mai rar vedem la televizor câte-un reportaj de la şedinţele Parlamentului ? Poate şi pentru că pustietatea sălilor ne arată osârdia cu care aleşii noştri se ocupă de probleme de-ale electoratului în teritoriu1)? Aşa credem noi, telespectatorii, şi e bine. Dar nu este un bine total, decât dacă acesta e completat de un altul, şi anume: cu cât sunt mai puţini parlamentari în sala de şedinţe, cu atât se vor votá mai puţine legi, iar contribuabilul va dormi mai liniştit. Aşadar, din astfel de reportaje trebuie să alegem partea elegantă şi benefică pentru cetăţean, mai ales îngrijoraţi fiind de verticalitatea sa morală tot mai şubredă după preţurile şi tarifele tot mai apropiate de cele din UE. Dar, să luăm alt exemplu, tot dintr-un într-un reportaj tv: senatorul sau deputatul cutare se află în sală, cască plictisit, are program administrativ-nazal2), sau tresare şi ridică mâna - să voteze, gândim noi veseli şi optimişti...
De fapt, ce se întâmplă ? Demnitarul tocmai se visează elev şi ridică mâna să se ceară afară pentru rezolvarea unor probleme fiziologice. Într-un asemenea caz, ce impact poate să aibă asupra alegătorului-telespectator situaţia ca atare ? De indiferenţă? De toleranţă, sau de... ? Eu aş zice că de respect, fiindcă reporterii tv sunt nişte oameni răi şi tendenţioşi...
Oricum, din situaţie sunt excluşi parlamentarii-chiulangii cu funcţii de conducere în partide politice...
Am făcut vreo aluzie ? Eu ?!? Păi, ce ? Mă deranjează ştirea tv că vacanţele pe litoral vor fi mai scumpe în acest an cu 10 % decât anul trecut ? Pe mine ? Apoi, n-am eu Grecie la îndemână, unde e cu mult mai ieftin un sejur ? N-am eu Antalie care mă aşteaptă cu braţe de cadâne româneşti... Iar în ultimă instanţă, n-am destule neamuri la ţară, plus mediu rustic, cotcodăcituri, mugete, lătrat de câini ş.a.? Si
