- Istoric - nr. 78 / 21 Aprilie, 2005 . Impotriva maghiarizarii numelor romanesti (toponime) In ultima luna a anului 1897, Camera Magnatilor din Budapesta a votat un proiect de lege privind maghiarizarea toponimiei romanesti. Elie Miron Cristea, diacon si secretar al Mitropoliei, a publicat in "Telegraful roman" (nr.136) un articol antologic impotriva acestui proiect de lege, cu titlul notabil: "Sulemenirea patriei". Vom cita selectiv pasaje concludente. Un asemenea proiect de lege vatama adanc "nu numai sentimentele noastre, ci si putinele drepturi ce unele legi anterioare ni le mai garantau". Tanarul intelectual ardelean ataca grandomania proverbiala a magnatilor budapestani: "Stapanii zilei fac azi un pas, iar maine altul in nebuna directiune, spre care au apucat manati de desertul vis de a crea o tara - ori de va fi posibil o imparatie - cu caracter curat maghiar." Este cunoscuta legea nationalitatilor, in sensul careia "exista in Ungaria numai o natiune politica, cea ungara si totusi insasi legea aceasta este o marturie ca Ungaria este un stat poliglot, compus din mai multe nationalitati". Intentia expresa a unei asemenea legi este exprimata direct: maghiarizarea. Daca nu se gaseste un sinonim in limba maghiara, se inventeaza un nume sau se adapteaza fonetic. Semnatarul acestui memorabil articol adauga un fapt surprinzator de adevarat: "Poporatiunea va folosi desigur numirile originale nationale ale comunelor, catunelor, paraielor, crangurilor, plaiurilor, codrilor, cu cari de veacuri a legat atat de intima si trainica amicitie, lasandu-le in gura generatiilor viitoare din neam in neam". Este o gandire absurda sa se creada ca romanii vor renunta la toponimele originare care sunt acte de identitate ale nasterii, vechimii si continuitatii neintrerupte in vatra strabuna: "Iara pe noi ne leaga de pamantul stramosesc osemintele rudeniilor, parintilor, frat