Presedintele francez Chirac si cancelarul german Schr�der au contrariat pe multi in ultimul timp prin declaratiile sau demersurile lor care s-au batut cap in cap. A intrigat si mai mult faptul ca demersurile sau declaratiile celor doi au fost practic pe acelasi diapazon, contrazicandu-se nu intre ele, ci cu atitudini ori pozitii adoptate de ambii anterior.
Nu o data in ultimul timp atat presedintele francez, cat si cancelarul german au insistat asupra masurilor mult mai ferme si mai decise ce trebuie luate pentru ca Uniunea Europeana sa faca fata competitiei, in era globalizarii, cu SUA si marii concurenti din Asia, neavandu-se de facut altceva in fond decat de a operationaliza ceea ce au stabilit insisi liderii europeni prin asa-numita Agenda de la Lisabona, anume ca Uniunea Europeana sa devina pana in 2010 prima putere economica a lumii.
Si, deodata, foarte curand, ambii lideri si-au exprimat la unison opozitia fata de o liberalizare totala a pietei serviciilor in cadrul Uniunii Europene, ceea ce se considera ca ar fi contribuit substantial, printr-o concurenta deschisa in acest cadru, la o competitivizare a productiei si comercializarii, domenii in care performantele europene lasa de dorit in momentul de fata. Cancelarul german a fost mai putin transant, dar presedintele Chirac a respins liberalizarea proiectata de Comisia de la Bruxelles, declarand ca totul trebuie luat din nou de la zero.
A o lua de la zero inseamna ca, la Bruxelles, Comisia Uniunii Europene sa renunte in fapt la asa-numita Directiva Bolkestein (dupa numele comisarului de resort) care prevede ca orice prestator de servicii din Uniunea Europeana sa poata opera oriunde in spatiul european fara obstacole birocratice. Prin incidenta, indiferent de locatie in cadrul Uniunii Europene, la contractarea unui serviciu (sa zicem de constructii), sa poata fi preferata oferta cea mai
