Lovit de tragedii ce l-au lasat singur pe lume foarte devreme, Karol Wojtyla si-a cautat familia in legea lui Dumnezeu. A gasit-o si, dupa ce a devenit conducatorul Bisericii Catolice, a impus un model greu de egalat, in care forta morala, curajul si umilinta s-au regasit de minune.
Parasindu-ne, cel care in 1979 spunea polonezilor sufocati de comunism "Nu trebuie sa va temeti!" a lasat in urma sa cam tot atatea bunuri lumesti cat un modest pensionar din Gdansk. Karol Wojtyla a reprezentat maretia nascuta din tragedie si accesul la harul divin.
De partea cealalta a unui canal nu mai lat decat o maneca s-a jucat ceea ce britanicii spera sa fie ultimul act al unei tragicomedii nascute din maretie. Tragedia este cea a unui om neavand nici un fel de vocatie pentru partitura destinata lui de un fost imperiu.
Maretia – cata mai este – apartine unei coroane pe care episoade dintre cele mai jenante au facut-o uneori sa arate ca felinarul unui bordel.
Recasatorindu-se, dupa lungi decenii de adulter, printul Charles incearca sa para, in sfarsit, pregatit pentru tron. Aparatorii printului ne atrag atentia ca dreptul de a avea amante a constituit dintotdeauna un "drept divin" al regilor, daruit lor ca rasplata pentru ca au fost obligati de atatea ori sa accepte casatorii in care primeaza "ratiunea de stat".
Presa a readus pe tapet episodul in care, intelegand ca tanara mireasa, Diana, astepta ca sotul sa-i fie fidel, Charles ar fi intrebat-o uluit: "Chiar astepti de la mine sa fiu primul print de Wales in istorie care sa nu fi avut o amanta?".
Ce a urmat e de-acum istorie, si nu neaparat una glorioasa, gandindu-ne fie si numai la cata suspiciune va continua sa planeze asupra conditiilor in care a murit printesa Diana. Cat despre Camilla Parker Bowels, ea este o varianta pe dos a Penelopei – Camilla nu a pene
