NEGOCIERI LA SANGE Lansate la inceputul anului 2000 si incheiate in 2004, negocierile de aderare au constituit un drum lung si complicat de pregatire pentru dificila misiune europeana. de MARIA TOADER Vasile Puscas a incercat sa invinga scepticismul comunitar si a promis ca ne vom respecta angajamentele Comunitatea europeana, sceptica fata de noii candidati la statutul de membri ai Uniunii, a impus o serie foarte complexa de negoci-eri, care sa acopere structura unei societati. Initial impuse ca un experiment in negocierile cu actualii 10 noi membri ai UE, capitolele au reprezentat o metoda a autori-tatilor europene de a-si proteja propria piata interna de socurile rezultate din aderarile concomitente ale unui numar mare de state aflate intr-un stadiu diferit de dezvoltare. Astfel, de incheierea acestor capitole, care trebuie realizata conform acquis-ului comunitar, este direct legata semnarea Tratatului de aderare a unui stat candidat la Uniunea Europeana.

PROPRIA EXPERIENTA. Si Romania a fost nevoita sa deschida 31 de capitole de negociere. Povestea noastra a fost insa una mai complicata, pentru ca negocierile s-au intins pe durata a patru ani. Dupa multe acorduri provizorii si redeschideri ale unora dintre capitolele mai problematice, autoritatile de la Bucuresti au reusit sa adopte o mare parte din legile inspirate din acquis-ul comunitar. Progresul a fost remarcat in ultimul Raport de tara al Comisiei Europene, din 6 octombrie 2004, cand Romania a primit statutul de "economie de piata functionala". Doua luni mai tarziu, la data de 14 decembrie, Romania incheia ultimele trei capitole cu UE, iar Consiliul European recomanda semnarea Tratatului de aderare la 25 aprilie 2005.

SUB LUPA. Urmeaza o perioada foarte solicitanta pentru Romania, care trebuie sa dovedeasca Uniunii in urmatorii doi ani ca isi poate duce la capat angajamentele pe care le