Ion Iliescu s-a despartit de-a dreptul dramatic de ceea ce isi dorea cu frenezie: revenirea in fruntea partidului pe care l-a creat. "Nu am de oferit decat propria mea viata ca exemplu de slujire a intereselor celor multi", a spus el. A fost un discurs-urlet plin de disperare. Insa tocmai de propria sa viata ca exemplu de slujire, de imaginea sa nu mai aveau nevoie pesedistii.
Ce sa faca ei cu un personaj depasit de vremuri si interese personale ce nu se mai puteau dezvolta sub lozinca "sarac si cinstit"? In perioada decembrie 1989-aprilie 2005, de glorie a lui Ion Iliescu, coruptia si coruptii au inflorit adevarate retele mafiote propasind nestingherite de aplicarea articolelor Codului Penal. Iliescu i-a ocrotit pe toti cum a stiut el mai bine.
Le-a servit drept scut impotriva legii. Dar iata ca baronii locali si toti cei aflati in umbra lor au simtit ca fostul sef al statului nu mai are puterea de a-i apara. Au considerat ca ii lipsesc forta si credibilitatea pentru a putea continua sa le serveasca interesele clientelare. Linia sa era depasita. Si cand l-au mai auzit dand si cuvantul "tovarasului" au primit confirmarea in direct.
Dupa care "sa refacem echipa noastra" a fost cuvantul de ordine de la Congres. Echipa care nu-l mai includea pe cel ce le fusese mentor...
S-a spus ca alegerea lui Mircea Geoana ar confirma tendintele reformiste ale PSD. Aiurea!
Prin simplul act al debarasarii de o singura persoana, a lui Ion Iliescu, nu se schimba nimic. Si, de altfel, Mircea Geoana s-a si grabit sa-i asigure pe toti certatii cu legea din PSD ca vor fi lasati in pace.
A spus ca eticheta de "partid al coruptilor" i se pare "nemeritata" si "injusta", ca s-a creat "mult folclor" si "mitologie" pe aceasta tema. Si a propus solutii incarcate de superficialitate in privinta "operatiunii de curatire".
Du