Darius se straduieste sa tina ritmul cu ceilalti copii, sa nu ramana in urma la dictare, sa socoteasca la fel de repede, desi nu se poate folosi, ca si ceilalti, de degete(Foto: Adrian Piclisan)
Si-ar dori sa alerge
Darius e in clasa intai, la Scoala Generala nr. 30, din Zona Soarelui. Cand am intrat in clasa, colora, ca si colegii sai, niste desene reprezentand oua de Pasti. "Multe dulciuri, asta vreau sa-mi aduca Iepurasul", a raspuns, intrebat ce cadouri si-ar dori de Pasti.
Apoi, si-ar mai dori ceva ce nu tine de o zi anume: "Mi-ar placea sa pot sa joc fotbal, sa alerg. Cand voi fi mare, vreau sa fiu sef, ca sa-i ajut pe copiii care se nasc ca mine".
La scoala
Darius se straduieste sa tina ritmul cu ceilalti copii, sa nu ramana in urma la dictare, sa socoteasca la fel de repede, desi nu se poate folosi, ca si ceilalti, de degete. Nu se vede nici o diferenta intre scrisul lui si cel al colegilor sai, ba chiar e mai frumos si mai ordonat decat al altora.
Drama lui e cu atat mai mare cu cat intelege absolut tot ce se intampla in jurul lui. "Cand a venit vremea sa mearga la scoala, avea mari emotii. Imi tot spunea: <>.
I-am explicat ca nimeni nu va rade de el, iar daca unii o vor face, sa nu-i bage in seama. Au fost si astfel de cazuri, insa mama lui a venit personal si le-a explicat acelor copii situatia lui Darius. Cu unul dintre ei este acum foarte bun prieten. Copiii il iubesc, pentru ca e vesel si, in afara de handicapul fizic, e la fel ca ei.
Mi-a mai spus intr-o zi ca el crede ca atunci cand va fi mare, pe el nu-l va vrea nici o fata de sot. Iti dau lacrimile cand il auzi... Ii explic de fiecare data ca nu e chiar asa...", spune bunica lui Darius, Dorica Micula.
Fara proteza
