Evreii recepteaza cu atentie mesajele lui Benedict al XVI-lea, ca va continua dialogul cu iudaismul si va promova in continuare politica lui Ioan Paul al II-lea de reconciliere crestino-iudaica si de imbunatatire a relatiilor diplomatice dintre Vatican si statul Israel. Ierusalimul spera ca asa va fi.
Moshe Katzav, presedintele Israelului, a declarat: "Sunt incredintat ca noul Papa va inainta pe drumul deschis de Ioan Paul al II-lea de impacare religioasa si de apropiere a inimilor". Iar Itzhac Herzog, ministrul Constructiilor, nepotul fostului rabin-sef al Romei, a spus: "Timpul va arata daca Papa Benedict al XVI-lea va continua dialogul benefic cu evreii inceput de Ioan Paul al II-lea".
Noul Papa nici n-a intrat bine in odajdiile sfinte ca din apropierea sa s-au si facut auzite vorbe: dialogul cu evreii nu se afla in fruntea preocuparilor sale. Mass-media israeliene subliniaza ca Joseph Ratzinger, noul Papa, este primul german ales Suveran Pontif dupa 500 de ani.
Ultimul Papa de origine germana, Adrian al VI-lea, a fost ales in urma cu jumatate de mileniu, si a stat pe scaunul pontifical doar 22 de luni. Germania, desi este o tara cu 28 de milioane de catolici, nu s-a straduit de-a lungul secolelor sa promoveze un Papa de origine germana. Nici responsabilii Vaticanului nu au dorit-o.
Vaticanul nu a iertat si nu a uitat niciodata faptul ca in sanul crestinismului german s-a produs in secolul al XVI-lea cea mai serioasa schisma religioasa: aparitia Bisericii Protestante a lui Martin Luther. Un Papa de origine germana ar fi periclitat poate echilibrul atat de sensibil dintre catolicii germani si protestantii germani.
Cei 115 cardinali din 52 de tari care l-au votat pe Ratzinger nu au mai vrut sa tina seama de conflictul catolico-protestant intern german. Mai mult, au facut abstractie ca in tinerete Joseph Rat
