A ajuns in Romania si mult oscarizatul Million Dollar Baby/O fata de milioane (2004), in regia lui si cu Clint Eastwood. E intr-adevar un film de Oscar - lung, plicticos in primele trei sferturi, cu actori foarte cunoscuti (pe langa Eastwood - Morgan Freeman si Hilary Swank), un regizor la fel de cunoscut, ceva emotie, ceva incrancenare si nimic deosebit. Aceeasi reteta cu care Hollywood-ul merge la sigur de fiecare data. Multi spun ca Million Dollar Baby nu e un film despre box. Cu putina rautate as spune ca e-adevarat, Million Dollar Baby nu e un film despre nimic, nici macar despre box. Si chiar as spune-o/scrie-o, daca nu ar fi fost ultimele aproximativ 30 de minute, in care Million Dollar Baby este un film destul de emotionant. Si daca n-ar fi fost acel moment al despartirii pe patul de spital, cand Million Dollar Baby e un film cu adevarat emotionant. Prea putin insa ca sa-l scoata in evidenta. Are un ritm mai lent decat cel prizat de obicei de Hollywood si o rezerva de ton ce aminteste vag de Atom Egoyan. Daca ar trebui vazut sau nu? Poate ca pe derulator in primele trei sferturi si la viteza normala in ultimul sfert. Nominalizat si el la Oscaruri, pentru scenografie, imagine si melodie originala, dar neprimind nici unul din premii, din The Phantom of the Opera/Fantoma de la Opera (2004), regia Joel Schumacher, ar trebui vazute numai cateva scene somptuoase, in special cea a balului. In rest - doar inca o ecranizare, oarecare, a romanului lui Gaston Leroux, adorat (romanul) de romanticii din toate epocile cinematografului. Undeva intre Tim Burton si Jean-Pierre Jeunet, Lemony Snicket's A Series of Unfortunate Events/Lemony Snicket - O serie de evenimente nefericite (2004), regia Brad Siberling, e o surpriza foarte placuta. Are o atmosfera si o imagine ce amintesc de cei doi maestri ai povestilor intunecate, un ton ce aminteste de peripetiile familiei Adam