Vinerea Mare este, aşa cum spune cel de-al patrulea articol din Crezul Bisericii, ziua în care Iisus Hristos "S-a răstignit pentru noi în zilele lui Pontiu Pilat, a pătimit şi S-a îngropat". Acest lucru înseamnă, dupa profeţia proorocului Isaia, că "El a luat

asupră-şi bolile noastre şi cu durerile noastre s-a împovărat … El a fost străpuns pentru păcatele noastre şi a pătimit pentru fărădelegile noastre. El a fost pedepsit pentru mântuirea noastra şi prin rănile Lui noi toţi ne-am vindecat".

Prin jertfa Sa răscumpărătoare, adică prin sângele pe care El l-a vărsat pe cruce (Coloseni 1, 20), Iisus Hristos ne-a împăcat cu Dumnezeu, motiv pentru care crucea a fost transformată din instrument de tortură în semnul de biruinţă al creştinilor.

Acum 2000 de ani, în ultima vineri dinaintea sărbătorilor de paşti ale evreilor, după o noapte de stat în închisoare, îndurând umilinţa şi biciuirile nemiloase, Mântuitorul Iisus Hristos a fost dus înăuntrul curţii guvernatorului Ponţiu Pilat şi îmbrăcat într-o mantie roşie. Pilat l-a arătat poporului zicând: "Iată Omul!" Mulţimea agitată de farisei şi cărturari a strigat: "Răstigneşte-L, răstigneşte-L! Ia-L, ia-L şi-L răstigneşte!"

Ostaşii Îl scot afară legat de mâini pe Iisus, apostolii şi ucenicii îl părăsesc. Nu mai are pe nimeni lânga El. Este lovit peste mâini, peste spate; pe cap i se pune o coroană de spini, o trestie în mână, iar în semn de batjocură soldaţii romani îngenunchează şi îi strigă: "Bucură-Te, împăratul iudeilor!" Tras de funii printre loviri, cu Crucea-n spate, se îndreaptă spre Golgota.

La o răspântie, i se înfăţişeaza o fecioară numită Veronica, care-I şterge cu o mahramă sudorile amestecate cu sânge de pe faţa Sa. Crucea fiind foarte grea, a căzut sub greutatea ei. Atunci ostaşii au silit pe un om, Simion Cirineanul, să-I ducă Crucea până în vârful Golgotei.

Piroanele re