I . somptuosul Palat Cotroceni, marti, in sala destinata spectacolelor, s-a desfasurat un concert de Paste sustinut de strana Bisericii Stavropoleos. In balconase, oameni eleganti vorbeau incet I . somptuosul Palat Cotroceni, marti, in sala destinata spectacolelor, s-a desfasurat un concert de Paste sustinut de strana Bisericii Stavropoleos. In balconase, oameni eleganti vorbeau incet aplecandu-se usor spre urechea interlocutorului, insotindu-si cuvintele de gesturi delicate; pentru cateva minute am trait senzatia ca m-am intors in timp cu o suta si ceva de ani si ca sunt inconjurata de lumea mondena a secolului 19, cu toate ca doamnele nu aveau coafura inalta de atunci, nici rochiile cu crinolina si nici evantaie cu fir de aur. Corul calugarilor de la Stavropoleos si-a facut la modul solemn intrarea in decor, intrerupand firul discutiilor soptite, urcand pe scena in doua siruri, de-o parte si de cealalta a scenei; iesea imediat in evidenta contrastul creat de hainele lor si incaperea stralucitoare. De la prima cantare, atmosfera s-a modificat substantial, aerul s-a schimbat semnificativ, atitudinea spectatorilor de asemenea a fost alta (rareori am intalnit o liniste ca aceea in care ai fi putut sa-ti auzi propriile ganduri). Se inchega acea atmosfera speciala de reculegere in Saptamana mare. Calugarii de la Stavropoleos au cantat minunat. Prima compozitie interpretata a fost o melodie traditionala veche, "Aliluia", glas VIII - glasurile grave ale celor din cor au impresionat auditoriul de la inceput - si "Iata mirele vine", glas VIII, in prelucrarea lui Ion Popescu-Pasarea dupa Macarie ieromonahul ("Iata mirele vine in miezul noptii..."). A doua cantare a fost Condacul Canonului Mare "Suflete al meu", glas II, tradus de Anton Pann dupa Dionisie Fotino, superba, ca o stare in care intreaga fiinta se infioara ("Suflete al meu, suflete al meu, scoala-te, pentru ce