Marile orase ofera mai multe oportunitati, dar mutarea aici implica si cheltuieli mult mai mari. Nici douazeci de ani nu au trecut de cand, din cauza politicilor absurde ale regimului comunist, a te stabili intr-un mare oras era aproape imposibil. Astazi, lucrurile s-au schimbat. Insa totul costa...
Marile orase, in afara centrelor universitare si ale locurilor de munca oferite de industrie, se manifesta ca un magnet si pentru cei care doresc sa-si inceapa sau sa-si dezvolte o afacere. Migratia intre orasele tarii se ridica in 2002 la 7,2% din populatie (82.873 persoane).
Este clar: multi oameni "se duc dupa bani". In ianuarie 2005, castigul mediu brut in domeniul serviciilor se ridica in Vaslui la 8.922.111 lei, fata de Sibiu, cu 10.330.462 lei. Bineinteles ca nu numai veniturile reflectate astfel stau la baza hotararii de a schimba domiciliul.
In timp ce in Vaslui se infiinta o singura societate cu capital romanesc si strain (ianuarie 2005), cu un capital subscris de 12,4 milioane lei, in Sibiu se inmatriculau 20 de astfel de societati, cu peste 1176 milioane lei.
Totodata, marile orase sunt un factor de atractie al celor care provin din micile orase, unde activitatile pe care vor sa le desfasoare ori nu au o piata destul de extinsa, ori nu au platforma de conectare pe care o reprezinta furnizorii sau desfacerea. Sa vedem, asadar, care sunt costurile unui acest gen de stramutari.
Socoteala de acasa ...
Sa luam o ipotetica mutare sa zicem din Sighisoara, cartierul Mihai Viteazu, in Cluj. Pe apartamentul din Sighisoara s-ar putea obtine 22.500 euro, in timp ce, la acesti bani, in Cluj nu se poate spera la mai mult de o garsoniera. Un apartament echivalent cu cel de la Sighisoara costa peste 40.000.
Acelasi apartament, dar intr-un cartier select al Clujului, sare de 80.000 de euro. In D