Romania si Bulgaria au semnat pe 25 aprilie Tratatul de aderare la Uniunea Europeana, moment care preceda, cu aproximativ un an si jumatate, integrarea europeana propriu-zisa, aceasta in varianta optimista a neaplicarii clauzei de salvgardare. Evenimentul, care trebuia sa fie un triumf diplomatic si mai ales mediatic pentru autoritatile de la Bucuresti, a fost umbrit de deteriorarea dramatica a situatiei celor trei jurnalisti romani rapiti in Irak. Soarta lor incerta urma sa atinga punctul culminant al unui ultimatum dat pentru data de 26 aprilie, ora 17.00. (Trebuie sa precizam insa ca deznodamintul nu ne este cunoscut, la data trimiterii acestui text catre tipar.) Gestionarea crizei aparute in ultimele trei saptamini este de natura de altfel sa modifice nu numai impactul mediatic al semnarii Tratatului de aderare, ci si consecintele lui in plan politic.

Pentru ca, in mod cu totul neindoielnic, momentul 25 aprilie era gindit sa reprezinte un plus semnificativ in bilantul primelor 100 de zile de guvernare. In raportul privind cele trei luni de guvernare care tocmai s-au incheiat, prezentat vineri 22 aprilie in fata membrilor Delegatiei Permanente a PNL, premierul Calin Popescu Tariceanu arata ca executivul a respectat intocmai programul de guvernare, principalele domenii de referinta fiind integrarea europeana, politica fiscala si mediul de afaceri, lupta impotriva coruptiei, reforma Justitiei si problema proprietatii. In privinta integrarii in UE, raportul premierului preciza ca Executivul va continua sa aplice masurile necesare pentru evitarea punerii in aplicare a clauzei de salvgardare. Tariceanu propunea ca masura esentiala in delimitarea si eradicarea coruptiei adoptarea Strategiei nationale anticoruptie, a Strategiei de reforma a sistemului judiciar, precum si a Planurilor de actiune pentru implementarea acestora. Problema coruptiei se numara, de