La Hetiur, comunitatea predominant ortodoxa nu a uitat nici in acest an de sarbatoarea Pastelui. "Eu zic ca 70% din cele 300 de familii s-au spovedit deja", spune preotul Marcel Cristurean, care slujeste in sat de sapte ani. "In Joia Mare, la cate o Evanghelie, fiecare aprinde cate o lumanare.

Fiecare ar fi aprins, deci, la finalul zilei 12 lumanari", povesteste preotul. Acesta spune ca in Vinerea Mare se face ordine in biserica, cu ajutorul credinciosilor. Apoi se impodobesc icoanele, iar icoana cea mare se pune in mijlocul lacasului.

"Dupa Prohod, lumea merge in cimitir si aprinde lumanari", spune preotul, care se mandreste cu faptul ca dupa Slujba de Inviere, toata lumea ramane la biserica, unde se continua sluba. "Fiecare participant este impartasit noaptea".

A doua zi, satenii merg la ora 12 la slujba, dupa care fac vizite in sat, rudelor si prietenilor. Tinerii obisnuiesc sa plece la iarba verde in duminica de Paste.

Preoteasa ne-a impartasit si cateva dintre obiceiurile pe care femeile le respecta in legatura cu masa de Paste: "Gatim mielul, oua rosii, sarmale, prajituri, cozonac, mai putin pasca".

In schimb, se prefera un fel de mancare specifica: licheiu, un aluat de cozonac, peste care se toarna gris, smantana, lemn dulce si care se rumeneste la cuptor.

Saschizul nu uita de Paste

La Saschiz, sat vechi de secole, cu origine saseasca, credinciosii respecta traditiile de Paste. "Pe vremuri, la ocazii d-astea se facea painea la cuptor. In troaca se facea aluatul, opt paini ieseau de acolo. Ne ajungeau o saptamana jumate", povesteste Nicolae Calugar.

Painea nu se facea cu drojdie, ci se folosea o bucata de aluat pastrata din timp. Cateodata, in lipsa graului, se foloseau si cartofi