Pastile fiind asemuite cu un hotar care incheie o perioada de timp si deschide alta perioada, au devenit un moment de bilant pentru tot ceea ce s-a facut bine sau rau de-a lungul anului.
de CARMEN ANGHEL PASTI Triptic Rastignirea, secolul al XVI-lea Strigatul peste sat, care se desfasura seara inspre Joimari sau in seara sambetei Pastilor, era un obicei inca viu la inceputul secolului al XX-lea in unele zone ale Transilvaniei. O nota aparte facea strigatul peste sat executat de Voevoda tiganilor. Obiceiul, consemnat in zona Clujului, da posibilitatea fiecarei fete sau fecior sa comunice Voevodei tiganilor abaterile ce le-a constatat de-a lungul Postului Mare.
In sambata Pastilor, dupa inserare, feciorii se strangeau in fata bisericii, iar Voevoda se urca, in sunetele puternice produse de clopot si toaca, in virful unui pom inalt. Voevoda incepea sa strige cu voce tare cele constatate: "Constantinu Nutului s-a imbatat la fagadau (carciuma) si si-a pierdut vreo haina in drum (...) sau ca Feronica lui Tanasa nu stie urzi, a jucat ori a mancat de dulce in post, a ramas cu canepa netoarsa (...)" (Marian, 1899, vol. II, p. 290). Se bateau din nou clopotele si toaca, dupa care Voevoda striga alta fata sau alt fecior. Era mare cinste pentru cel care scapa nestrigat in seara sambetei Pastilui si mare suparare, mai ales pentru o fata care s-a auzit strigata.
TOLERANTA. Spiritul de impacare intre oameni, de iertare a pricinilor, de ingaduinta fata de cei din jur se manifesta puternic in Saptamana Luminata. Buna intelegere se manifesta cu ocazia vizitelor ce le faceau cei mici la cei mari: copiii la parinti, nepotii la mosi, fratii si surorile mai mici la fratii si surorile mai mari, finii la nasi, ginerii la socri, cuscrii la cuscri, cumetrii la cumetri. Aceeasi atmosfera se prelungea si in relatiile extrafamiliale. Obiceiul consemnat in Bucovina este
