Niciodată supuşi - mereu orgolioşi Dacă vorbeşti de lumea mărginenilor, venit de undeva de unde praful se adună numai din asfalt, trebuie să accepţi că viaţa se macină între problemele gospodăriei, ochiul tras la vecin şi la agoniselile lui. Nimic nu este mai greu de suportat decît să vezi că vecinul îşi face o casă mai mare, că are avere mai mare şi să auzi că se laudă cu bani mai mulţi. E o problemă mai ales în Jina, Poiana Sibiului, Sălişte, Răşinari, Orlat, Gura Rîului, Sadu etc. sau tot atîtea localităţi în care lumea nu a cunoscut supuşenia faţă de un regim sau altul. Banul a fost motivul principal al existenţei. Bogăţia intrată în legendă prin dorinţa oierilor de a-şi cumpăra elicopter pe vremea comuniştilor, pentru a putea controla mai uşor turmele, a reuşit să treacă graniţele vanităţii, în măsura în care visul de a intra în istorie a deschis apetitul spre cunoaştere şi recunoaştere. Acum, în secolul existenţei materiale, Mărginimea Sibiului pierde din tradiţii, din vigoarea, autenticitatea şi perspectiva unui "Doamne-ajută" spus la fiecare poartă, unde pe bolovani sau pe scăunele de lemn, localnicii te îndemnă să mergi cu bine.
Generalul Henri Berthelot
la poarta Mărginimii Victorios în urma primului război mondial, generalul francez Henri Berthelot a binevoit să facă o vizită de curtoazie în Mărginimea Sibiului. În centrul actualului oraş Sălişte, în faţa unui auditoriu îmbrăcat după ultima modă a începutului de secol XX, dar şi cu sute de curioşi îmbrăcaţi în straie tradiţionale, academicianul Ioan Lupaşcu a rostit mesajul de bun-venit. Sosit în Mecca românească, aşa cum spunea Onisifor Ghibu, generalul a fost impresionat - se spune - de frumuseţea locurilor şi de ospitalitatea localnicilor. Mai mult, numărul mare de turme de oi l-a impresionat grozav pe generalul francez.
Aleea academicieni Capitala Mărginimii Sibiului, Sălişte, es
