Intr-o goana orbeasca, declansata in scopul carpirii bugetului de stat pentru a contrabalansa efectele intrarii in vigoare a cotei unice de impozitare, Guvernul Tariceanu apeleaza la artificii dupa artificii. Legislativ, echipa de la Palatul Victoria actioneaza intr-o frenezie, incercand sa convinga retroactiv FMI ca incasarile bugetare nu sunt puse in pericol.
Unul dintre actele normative aprobate in acest sens, Ordonanta de Urgenta nr. 26/2005, abroga dispozitiile legale referitoare la plata obligatiilor bugetare restante. Justificata ca un instrument necesar disciplinarii contribuabililor, asigurarii egalitatii de tratament si favorizarii unui mediu de afaceri concurential, ordonanta anterior mentionata risca sa arunce in aer economia din Romania.
Cat despre urmarile ei concrete, cu siguranta ordonanta va asigura accesul egal al firmelor romanesti – de stat sau private – la faliment.
MOARTEA PRIVATIZARII. Mai concret, societatilor (inca) de stat, cele mai multe decapitalizate si aflate intr-o perpetua intarziere la onorarea obligatiilor bugetare, li se rapesc pana si palidele sperante intrezarite de privatizare.
Daca firmele la care transferul dreptului de proprietate a avut loc pana-n data intrarii in vigoare a OUG 26/2005 ori care au clauze specifice in contractele de vanzare-cumparare (inlesnirile la plata in aceste cazuri deriva insa din respectarea prevederilor legii) vor beneficia in continuare de facilitatile primite, cele care urmeaza a fi scoase la privatizare nu se vor mai bucura de masurile st
imulatorii din Legea 137/2002, intrucat ele au fost abrogate. Pe cale de consecinta, interesul investitorilor pentru cumpararea actiunilor statului la aceste societati va tinde spre zero, in contextul in care nimeni nu simte nevoia sa achizitioneze datorii, ci afacerea in sine.
CONDITII INFERNA
