Prezenta sa in campul artelor contemporane a adus intotdeauna o nota de prospetime, vitalitate si originalitate. Pentru ca a stiut si stie sa “arda” asa cum simte. Pictorita Rodica Anca Marinescu este un caz rar printre artistii care traiesc si lucreaza cu certitudinea ca scopul artei este “curatirea sufleteasca”. “Noi trebuie sa ne ardem la maximum toate resursele si sa renastem din propria cenusa. Eu am ars tot ce am avut cu ferma convingere ca exercitiul estetic, munca artistului cinstit este si trebuie sa fie, in prima si ultima instanta, un exercitiu etic ce are drept tel sublimarea fortelor sale vitale si creative conforme cu legea morala care salasluieste in adancul constiintei lui”. O marturisire de credinta cu adevarat tulburatoare la implinirea unei jumatati de veac de cand expune. Galeria “Artelor“ din Palatul Cercului Militar i-a organizat o personala ce reuneste 75 de lucrari realizate in ulei, pastel si guasa. “Lucrari sincere“ - din anii studentiei pana astazi, care n-au fost niciodata pe simeze, cu exceptia a trei dintre acestea, si pe care si-a dorit “sa le vada in afara atelierului pentru a se privi in ele ca in niste oglinzi“. A meritat acest efort in urma caruia nu recuperezi nici zece la suta din cheltuieli, asa cum afirmati?, am intrebat-o. “Merita sa investesti totul intr-o munca de creatie care este echivalenta cu o purificare, cu o incercare perpetua de mantuire. Acest ritual devine un fel de munca izbavitoare, care te conduce la o rigoare estetica. Cred ca, in uratul cotidian de langa noi, singura salvare este arta. Eu sunt constienta ca traiesc pe o planeta unde oamenii sunt mai mult asasini decat salvatori. Ar trebui sa cerem iertare planetei ca am imbolnavit-o...“ Rodica Anca Marinescu s-a nascut in 1937, in Bucuresti. “Un oras din ce in ce mai uratit, poluat si dezorganizat. Iata de ce tematica rurala (din ea si din marea traditie folclo