Pentru mii de oameni din judetul Timis, cuvantul "acasa" nu mai inseamna nimic. In momentul in care cititi aceste randuri, o casa se mai prabuseste la Foeni, Cruceni, Ionel sau Otelec.
de CARMEN PLESA DRUMUL CATRE NICAIERI. Soseaua nu mai exista. Unde te uiti e numai apa. Aici incepe... marea
La bariera de la Giulvaz si-au dat intalnire doua lumi. Dinspre Foeni, camioane si tractoare mari, cu remorca, aduc oameni cu boccele in spate, bucati din cate un fost sifonier, fotolii din care mai curge apa, custi cu gaini, oi, cate un porc. Pe partea cealalta a barierei au facut coada masini venite din toata tara. Asteapta camioanele care fac legatura intre Giulvaz si Foeni, ca sa le trimita sinistratilor ajutoare.
SOLIDARITATE. Ne-am facut loc intr-un camion al Armatei, langa preotul si cativa sateni de la Bazosu Vechi. "De toate au adunat oamenii de la noi din sat. Au cumparat paturi noi, camasi, femeile au facut prajituri. Si porumb pentru animale le ducem. Le pregatim si mobila, pentru cand s-or retrage apele", spune preotul. "Ati mai fost pana acum?", ne intreaba soldatul ars de vant care conduce masina. "Atunci sa va tineti bine, ca e plin de gropi. Abia au scos un camion. Trei zile a stat in apa, pana l-a scos macaraua. Daca aluneci cativa centimetri de pe sosea, nu mai ai nici o sansa. Sunt doua santuri imense de o parte si de alta a drumului", ne mai explica soldatul.
MAREA. De fapt, soseaua nu mai exista. Se termina brusc la iesirea din Giulvaz. Incepe... marea. Cu valuri. Maluri - nici in dreapta, nici in stanga. Doar un varf de biserica taie cerul, undeva in zare. "Soseaua" e o portiune de apa, marcata cu pari de lemn, in varful carora sunt infipte sticle de plastic. Dinspre Foeni apare un tractor. Unul dintre oamenii din cabina sare in apa care ii trece de brau. Ne dirijeaza ca sa putem trece cu bine pe langa tractor, fara sa a
