In seara zilei de 23 august 1944, Regele Mihai I a citit la radio "Proclamatia pentru tara". Romania a trecut de partea statelor Coalitiei Natiunilor Unite si a continuat razboiul alaturi de acestea.

de CRISTIAN PETRU, ILARION TIU UN NOU DUSMAN Germanii au incercat, dupa 23 august 1944 sa ocupe militar Bucurestiul. Insa apararea orasului si-a facut datoria, iar fostii camarazi germani au fost facuti prizonieri In timpul regimului comunist eram prea mic pentru a participa sau macar asista la manifestarile de 23 august. Am invatat la scoala ce s-a intamplat la 23 august 1944: Romania a intors armele impotriva fostilor aliati, continuand razboiul alaturi de Natiunile Unite, iar maresalul Ion Antonescu a fost arestat. Un moment de cotitura in cel de-al doilea razboi mondial. Si pentru multi dintre noi, nascuti mult dupa 1944, data de 23 august poate insemna doar atat. Cei care in acele zile luptau in armata romana au trait insa clipele anuntului si ale regruparii. Pentru ei, actul de la 23 august 1944 inseamna mult mai mult. "Asa cum este usor de inteles, Proclamatia Regala nu a ajuns la toti luptatorii de pe front prin ascultarea directa la radio si nici in acelasi timp. Trupele erau in continua miscare, iar numarul aparatelor de radio destul de redus. Ca urmare, despre comunicat s-a luat la cunostinta in cursul noptii dar si al zilei de 24 august, adesea prin intermediari care au interpretat in mod diferit continutul. In seara zilei de 23 august ma gaseam cu bateria antiaeriana in pozitia de tragere la Podul de la Cosmesti-Tecuci. Telefonistul mi s-a adresat cu voce sugrumata de emotie: "Traiti, Don’ Slent, e pace; se spune la Radio Romania"", isi aminteste generalul (r) Vasile Barboi. Ofiterul sustine ca, dupa acest anunt, bucuria in baterie a fost de nestavilit: bonete aruncate in aer, imbratisari frenetice, chiote, tipete de veselie, cascade de ras