Editarea Bibliei de la 1688, după principii filologice actuale, a fost ultimul proiect editorial finanţat în 2001-2002 de Fundaţia Soros pentru o Societate Deschisă, înainte ca ea să-şi îndrepte sprijinul spre alte destinaţii. Au apărut astfel, în cadrul acestui program vital, scrieri de D. Cantemir, I. Budai-Deleanu, I. L. Caragiale, Ion Creangă, P. P. Carp, A. D. Xenopol, Simion Mehedinţi, C. Rădulescu-Motru, Virgil Madgearu, Ştefan Zeletin, E. Lovinescu, Tudor Vianu etc. - într-o întreagă colecţie de "Cărţi fundamentale ale culturii române".
Biblia din 1688 a găsit la Iaşi un colectiv filologic foarte bun, nu doar pregătit de start pentru această misiune dificilă, dar deja exersat în domeniu, cu aplicaţii ce-l recomandau cu prisosinţă. Vasile Arvinte, principalul motor al iniţiativei, a făcut studii filologice meticuloase asupra fiecăreia din primele cinci cărţi ale Bibliei (Pentateuh-ul), pe măsură ce au fost editate în cinci volume la Editura Universităţii "Al. I. Cuza" din Iaşi, în seria "Monumenta Linguae Dacoromanorum": volumul I, Genesis, 1988; vol. II, Exodus, 1991; vol. III, Leviticus, 1993; vol. IV, Numerii, 1995; vol. V, Deuteronomium, 1997. Până în 2001-2002, când se finalizează, tot la Editura Universităţii ieşene, editarea integrală, în două volume masive (cu un total de 1300 de pagini de text biblic, plus 250 de pagini de studii adiacente), a Bibliei din 1688, se acumulase o experienţă ştiinţifică semnificativă de aplicaţie chiar asupra textului căruia urmau să-i fie transcrise slovele chirilice în grafia latină. Iar acest fapt nu se întâmpla pentru prima dată. Pentru că dădea posibilitatea unei confruntări, era un avantaj situaţia că exista un precedent: o ediţie a aceleiaşi cărţi, Biblia adică Dumnezeiasca Scriptură a Vechiului şi Noului Testament, realizată în 1988 sub patronajul Bisericii Ortodoxe Române, ediţie coordonată de I.
