Liderul politic şi omul de stat luxemburghez Jacques Santer (n. 1937) este avocat şi economist, doctor în drept. A intrat în politică în cadrul Partidului Social-Creştin în 1965. A fost ministru de Finanţe (1979-1984) şi apoi prim-ministru pînă în 1995, cînd a devenit preşedinte al Comisiei Europene, pînă în 1999. De asemenea, a fost vicepreşedinte al Parlamentului European (1975-1977), parlamentar european (1975-1979 şi 1999-2004), preşedintele Partidului Popular European (1987-1990). Istoria aderării României începe în 22 iunie 1995, cînd depune cererea de a deveni membră a Uniunii Europene. În iulie 1997, sub mandatul lui Jacques Santer, Comisia Europeană oferă un prim răspuns prin publicarea documentului "Opinia asupra cererii României de a deveni membră a UE", iar în anul următor este produs primul "Raport periodic privind progresele înregistrate de România în vederea aderării". Sursa: EurActiv.ro
interviu cu Jacques SANTER, fost preşedinte al Comisiei Europene
Acum opt ani, în timpul mandatului dvs., Comisia Europeană şi-a exprimat pentru prima dată opinia în legătură cu cererea de aderare a României la UE. Era în iulie 1997. Cum vedeaţi lucrurile atunci şi cum priviţi aceşti opt ani care au trecut? Am fost de mai multe ori în România. Întîi, ca prim-ministru al Luxemburgului - a fost prima vizită oficială a unui prim-ministru luxemburghez în România, în 1993. De fiecare dată cînd am revenit apoi, ca preşedinte al Comisiei Europene, am văzut cu ochii mei cum apar, puţin cîte puţin, schimbările. Am revenit acum cu plăcere, am ţinut să revin pentru simplul motiv că sînt fericit şi mîndru că ceea ce am început în iulie 1997 se împlineşte astăzi: pe 25 aprilie, tot sub preşedinţia luxemburgheză a UE - ca şi în 1997 -, se semnează Tratatul de aderare. Este un eveniment istoric nu doar pentru România, dar şi pentru Uniunea Europeană. Aderarea nu treb