ISTORIA MEDICINEI Institutul "Cantacuzino", comparat in nenumarate randuri cu Institutul "Pasteur" de la Paris, a fost infiintat la 4 aprilie 1921. de OANA ANTONESCU A debutat cu denumirea Institutul de Seruri si Vaccinuri "Cantacuzino", facand exceptie de la regula de a purta numele unui fondator care nu mai este in viata. Ioan Cantacuzino incepuse studiul microbiologiei in Romania inca din 1902, o data cu venirea lui de la Paris, unde a facut studii de biologie si medicina. Infiinteaza in Romania "Laboratorul de medicina experimentala", unde se desfasurau activitati didactice si stiintifice. In 1904, s-au preparat aici serul antistreptococic si serul antidizenteric. In 1912, scoate vaccinul antiholeric si conduce campania impotriva holerei din timpul razboaielor balcanice.
S-a bucurat de un succes fabulos, cu atat mai mult cu cat folosea metoda intraepidemica, necunoscuta pana la acea vreme. In 1918, Cantacuzino produce vaccinul tifoidic.
A scris istorie La numai trei ani de la infiintare, in 1924, Institutul "Cantacuzino" devine cea mai mare institutie biomedicala din tara prin constructia unei cladiri de dimensiune mare, alaturi de Institutul "Victor Babes". Cele mai importante studii de cercetare in patologia infectioasa s-au facut la Institutul "Cantacuzino". Incep sa se produca mijloace de diagnostic si tratament in bolile transmisibile. Pentru publicul larg, institutul este renumit pentru activitatea de suport al sanatatii publice si de interventie epidemiologica. Conducerea institutului sustine toate campaniile epidemice din tara, reusind sa distruga multe focare de infectie. Institutul scoate pe piata mai multe vaccinuri, printre care tetanos, tifoidic, si pertusis (tuse convulsiva). Productia de seruri si vaccinuri creste considerabil. In 1934, Romania devine a doua tara din Europa care introduce vaccinarea impotriva tuberculozei
