•Peste 700 milioane metri cubi de apa sunt retinute de barajul de la Stanca-Costesti •Volumul maxim de retentie este de 1,4 miliarde metri cubi •Un eventual dezastru este putin probabil, avand in vedere durata de viata estimata a unei astfel de constructii

In cazul unei eventuale avarii la barajul de la Stanca Costesti, municipiul Iasi ar putea fi acoperit de ape. De asemenea, toate localitatile de pe ambele maluri ale Prutului pana la Galati ar fi distruse. Probabilitatea ca barajul de la Stanca-Costesti sa cedeze este practic nula. "Sunt departamente speciale care supravegheaza permanent siguranta constructiilor. Oricum durata de viata a unui astfel de baraj este estimata la 150 de ani", a spus Corneliu Zait, purtatorul de cuvant al Directiei Ape Prut. Scopul pentru care a fost construit nodul hidrotehnic de la Stanca-Costesti a fost acela de regularizare a raului Prut, atenuarea viiturilor pentru combaterea inundatiilor si producerea de energie electrica. Ieri erau retinute in lacul de acumulare peste 700 de milioane metri cubi de apa. Volumul maxim de retinere este de 1,4 miliarde metri cubi. Lacul de acumulare are suprafata de 5.900 hectare si un volum maxim de 1 miliard metri cubi. Lungimea barajului principal este de 695 metri, iar inaltimea maxima de 43 metri. Cea mai mare viitura careia a trebuit sa faca fata barajul de la Stanca a fost in 1996. Volumul acesteia a fost de 1 miliard metri cubi. De asemenea, in 1992 s-au produs 7 mari viituri, care au fost insa atenuate. La fiecare inundatie, barbatii mai in varsta isi aduc aminte de dezastrul de pe Prut din anii 1969-1972. In perioada 1973-1978 a fost construit, in colaborare cu fosta URSS, nodul hidrotehnic de la Stanca-Costesti. Barajul de aici este al doilea ca marime din tara dupa cel de la Portile de Fier 1. Potrivit prognozelor meteorologice, inundatiile care au avut loc in diferite r