Franta si Spania au motive serioase sa nu ratifice Tratatul de aderare al Romaniei si Bulgariei, ele putand pierde 400 de milioane de dolari in cazul in care politica agricola UE va fi reformata. In schimb, cele sase state membre net contribuabile, in frunte cu Germania, ar avea de castigat in urma transferarii subventiilor agricole catre guvernele nationaleReformarea politicii agricole UE va duce si la renegocierea sumelor alocate Romaniei

Decizia liderilor grupurilor parlamentare din legislativul european de a amana primirea observatorilor din Romania si Bulgaria in PE pana la 1 ianuarie 2006 si chiar 1 ianuarie 2007 in cazul aplicarii clauzelor de salvgardare a nedumerit opinia publica din cele doua state in curs de aderare. Dupa ce, in momentul votarii avizului conform, europarlamentarii si-au asigurat o pozitie privilegiata in ceea ce priveste atat monitorizarea reformelor din cele doua state, cat si in stabilirea sumelor care urmeaza a fi alocate dupa aderarea Romaniei si Bulgariei, majoritatea comentatorilor au privit acest gest ca pe un semn al unei posibile amanari a datei aderarii. De altfel, motivatiile oficialilor europeni au fost needificatoare: daca presedintele PE, Josep Borrell, a apelat la un sofism, sustinand ca Romania si Bulgaria se supun acelorasi reguli ca si celelalte state membre, liderul liberalilor europeni, Graham Watson, care s-a opus acestei masuri, a fost mult mai direct, afirmand ca "decizia sugereaza mai mult decat un semn de reticenta in ceea ce priveste integrarea Romaniei si Bulgariei in UE". Insa cea mai bizara explicatie a fost oferita de purtatorul de cuvant al socialistilor europeni, Agata Nowacka: "Nu este vorba despre un semnal politic adresat Romaniei si Bulgariei. Nu este vorba despre standarde duble, cel putin din partea Partidului Socialistilor Europeni. Decizia a fost luata numai din considerente tactice", a