Autoritatea Electorala Permanenta functioneaza cu sincope din cauza metodelor de conducere ale unui „saurian" pesedist, plantat in fruntea institutiei prin sforariile lui Viorel Hrebenciuc
In 2003, Puterea pesedista inventa Autoritatea Electorala Permanenta (AEP), menita, printre altele, sa se-ngrijeasca, intre scrutinuri, de radierea mortilor de pe listele cu votanti, si, in preajma alegerilor, de cumpararea urnelor, calculatoarelor ori a soft-ului de centralizare a rezultatelor.
Un an mai tarziu, peste institutie era plantat, prin votul alesilor poporului, senatorul Octavian Opris, personaj sters, care zacea prin Parlament, reprezentand judetul Bacau, inca din 1990, fara ca sa-l fi remarcat cineva vreodata.
Scoaterea lui Opris din hibernarea parlamentara i se datoreaza, se pare, lui Viorel Hrebenciuc, supranumit „guzganul rozaliu". Combinagiul bacauan se cam saturase sa-l tot agate pe un loc eligibil al listei PSD si, cu sase luni inainte de alegeri, i-a gasit un post caldut si remunerat ministereste, in fruntea AEP.
In mai putin de 10 luni de la instalare, fostul senator a reusit „performanta" de a-i scoate din tatani pe cei doi adjuncti ai sai, unul dintre ei fiindu-i chiar fost tovaras de PSD.
Covorul tine rangul
„Dl. Opris conduce aceasta institutie ca si cum ar fi feuda dumnealui, refuzand sistematic sa colaboreze cu noi", spune Alexandru Radu, vicepresedinte al Autoritatii, desemnat de fostul sef al statului, Ion Iliescu.
Pe 7 iulie 2004, in biroul senatorului pesedist Aristide Roibu, presedintele Comisiei juridice, avea loc prima si ultima intrunire in formula completa a conducerii AEP: Opris - presedinte, Alexandru Radu si Ionel Flesariu - vicepresedinti.
Ultimul, detasat de Adrian Nastase de la Ministerul Administratiei, unde a functionat, ani de zile, pe post de m
