Nota de plata incarcata a aderarii la UE nu a impiedicat cele zece state central si est-europene sa concureze serios, pe toate planurile, vechile membre ale clubului european. Uniunea Europeana arata cu totul altfel decat cu un an in urma, cand Polonia, Ungaria, Republica Ceha, Malta, Cipru, Lituania, Letonia, Estonia, Slovacia si Slovenia au devenit state membre cu drepturi depline.

Nu este vorba aici atat de cresterea numerica, cu implicatiile de rigoare in activitatea institutiilor europene, cat de impulsul economic si politic pe care Uniunea, ca intreg, l-a primit. Sub aspect politic, viata parlamentara a devenit foarte animata, prin prezenta parlamentarilor europeni din tarile central si est-europene.

Schimbarea de atitudine, din pasivitate in ofensiva, a fost vizibila inca din primele zile de activitate ale Parlamentului European nou ales.

Revocarea membrilor Comisiei Barroso, implicarea deosebit de activa in dezbaterile pe tema bugetului Uniunii pentru perioada 2007-2013, clauzele de salvgardare impuse tarilor in curs de aderare – sunt doar cateva indicii notorii in ceea ce priveste suflul adus de parlamentarii estici.

Deosebit de activi in urmarirea intereselor tarilor din care provin, agresivi politic si bine organizati, ei au determinat in timpul scurt scurs de la aderare dinamizarea activitatii institutiei parlamentare.

Crestere in ritm alert combinata cu pretentii putine

Economiile celor zece sunt inca departe de cele ale vechilor membre, la fel si nivelul de trai al cetatenilor estici. Cei din urma vor mai suporta cativa ani costurile piperate induse de descentralizarea sistemului, iar celor dintai le sunt necesare, in medie, 15-20 de ani pentru recuperarea decalajelor ce le despart de economiile vechilor state membre.

Aceasta estimare ar putea fi insa devansata daca ritmurile de