- Istoric - nr. 93 / 13 Mai, 2005 Intre timp, revolutia a izbucnit si in Tara Romaneasca, la 9 iunie 1848, la Islaz, unde, in fata unei multimi de circa 30.000 de oameni, a fost citit de preotul Popa Sapca programul revolutionar, care cuprindea 22 de puncte. Programul poarta denumirea de Proclamatia de la Islaz si contine aceleasi revendicari ca si celelalte programe mentionate. Principala revendicare a programului era punctul 13, care cerea eliberarea taranilor dependenti de obligatiile feudale cu rascumpararea proprietarilor. Nicolae Balcescu numea acest punct cheia revolutiei. Se stie ca in Tara Romaneaca revolutia a fost pregatita de societatea "Fratia", intemeiata in 1843 de Nicolae Balcescu, Ion Ghica si Cristian Tell. Poporul numea Proclamatia de la Islaz drept constitutie si sustinea cu entuziasm infaptuirea revendicarilor pe care le cuprindea. Inca la Islaz s-a format un guvern provizoriu, care s-a indreptat spre Bucuresti, unde a fost completat cu noi membri. De fapt, revolutia trebuia sa izbucneasca la 9 iunie si la Bucuresti, dar domnitorul Gheorghe Bibescu a zadarnicit acesta incercare prin masurile represive pe care le-a luat. Totusi, la 11 iunie, palatul domnesc a fost inconjurat de multime, si o delegatie, in frunte cu Nicolae Golescu, i-a prezentat programul revolutionar pe care domnitorul Bibescu l-a semnat sub presiunea multimii. La 13 iunie, domnitorul Gheorghe Bibescu a abdicat de la tron si s-a refugiat la Brasov. In guvernul provizoriu, din motive de oportunitate politica interna si internationala, presedinte a fost numit mitropolitul Neofit, desi se stia ca acesta sustinea marea boierime. Din guvern au mai facut parte 9 dintre fruntasii revolutionari. Dupa constituire, in conditii destul de grele, guvernul a trecut la realizarea programului. Rangurile boieresti au fost desfiintate, s-a hotarat eliberarea detinutilor politici, au fost elib