Virgil Magureanu(Foto: )
Cu toata stapanirea de sine afisata vineri, la Consiliul National al PSD, Ion Iliescu clocoteste de furie. Inima-i ranita de pupilii nerecunoscatori si organismul cu o vechime de sapte decenii si jumatate i-au jucat o mica festa, sambata, cand tensiunea lui Iliescu s-a ridicat brusc.
Dupa consultul medical de rigoare, Sorin Oprescu – doar in calitate de medic de aceasta data – a asigurat pe toate persoanele interesate ca a fost vorba doar de un incident minor, respectiv un puseu hipertensiv.
Afirmatiile lui Oprescu au fost intarite si de Iliescu insusi, care a sustinut si el ca incidentul a fost provocat de „oboseala si tensiune", suprapuse pe fondul cardiopatiei ischemice de care sufera de mai mult timp.
Concomitent, Iliescu a tinut sa asigure pe toata lumea ca nu a fost vorba de nici un infarct iar starea sa de sanatate este buna – anunt care, in opinia sa, ii va „dezamagi" pe unii. Pana sa aiba grija de alti dezamagiti, Ion Iliescu trebuie insa sa-si trateze propria afectiune – extrem de puternica, dupa cum se vede.
Chiar daca si-a tinut bine firea dupa Congresul la care practic a fost eliminat din partidul de el creat, Iliescu nu poate inca intelege ce se intampla. Nu este o gluma ci o realitate pentru o persoana crescuta in spiritul comunismului – spirit in care Iliescu, in mod evident, a continuat de altfel sa creada si dupa 1989.
Un astfel de personaj, scolit la Moscova si format in mijlocul nomenclaturii ceausiste, este incapabil sa inteleaga detronarea sa prin vot – fie el cumparat, aranjat sau negociat.
In lumea sa, un lider politic poate fi rasturnat printr-un puci organizat de „agenturile dusmane" – finalizat cu o fuga peste
