Primele semne ca inflatia din aprilie va fi mai mare decat prognozele au fost date de BNR, care decidea, la inceputul acestei luni, sa mentina dobanda de politica monetara la 12,5 la suta.
Chiar si dupa anuntarea oficiala a inflatiei, care a revenit la un nivel anualizat de 10 la suta, bancile comerciale nu au raspuns printr-o crestere a dobanzilor la depozite, care la niveluri de maximum 9-10 la suta, dar si mai joase, 7 la suta, au devenit real negative. Adica bonificatia primita este mai mica decat rata inflatiei. In fata unei astfel de situatii, guvernatorul BNR a replicat, saptamana trecuta, ca "dobanzile la depozite au scazut mult prea puternic". El considera ca in perioada urmatoare dobanzile de pe piata ar trebui sa se recupleze cu dobanda de politica monetara a BNR. Adica ar trebui sa creasca usor. Isarescu crede ca bancile se amagesc sperand sa castige, in continuare, din marje mari intre dobanzile la credite si cele la depozite.
"Bancile n-au incotro decat sa reduca substantial dobanzile la creditele in lei. Numai cei care vor merge pe volume mari vor castiga piata", a afirmat guvernatorul BNR.
Sectorul asteapta ca BNR sa remunereze mai bine conturile la o luna
Cu toate acestea, pe piata monetara nivelul dobanzilor interbancare nu a inregistrat schimbari spectaculoase. Cele la un an erau cuprinse, ieri, intre 6,22 - 9,81, fata de 5,98 - 10 la suta, la finele lunii trecute. Aceasta evolutie trebuie pusa si pe seama lichiditatii ridicate din piata, care a rezultat din faptul ca BNR a refuzat, saptamana trecuta, sa atraga depozite cu scadenta la trei luni, considerand dobanda prea ridicata, acceptand pentru depozitele la o luna o dobanda de opt la suta/an. Dealerii bancari explica faptul ca dobanzile sunt reglate de remunerarea aplicata de banca centrala, uitand de ecartul urias dintre dobanda la depozite si cea la credit
