Crestinii ortodocsi praznuiesc astazi una dintre cele mai mari sarbatori, Sfintii Imparati Constantin si Elena. Cei peste 12.000 de iesenii care poarta numele acestor sfinti se pot pregati de petrecere, dar nu trebuie sa uite ca, in traditia populara, se spune ca nu trebuie sa se munceasca in aceasta zi, nu trebuie sa se arunce saminta in brazda pentru ca se vor usca culturile, iar cine va imparti cruciulite astazi va iesi invingator din orice incercare. Potrivit datelor de la Starea Civila, in Iasi aproximativ 8.000 de barbati se numesc Constantin, Costel sau Costica, in timp ce aproape 4.500 de femei poarta numele Elena, Ileana, Lenuta etc. Povestea Imparatilor Constantin si Elena este extrem de interesanta, de numele acestora legindu-se multe schimbari in ce priveste liberalizarea crestinismului in Imperiul Roman. Potrivit scrierilor istorice, imparatul roman Constantin cel Mare s-a convertit la crestinism printr-o minune dumnezeiasca, in anul 312 d.Hr. Inaintea luptei cu imparatul Maxentiu a vazut pe cer o cruce luminoasa pe care scria «Hoc signo vinces» («Prin acest semn vei invinge»). Dupa aceasta viziune, imparatul a pus apoi sa se picteze acest semn divin pe toate scuturile soldatilor si a reusit sa invinga armatele mult superioare ale lui Maxentiu, cucerind tronul de la Roma. La citeva luni de la inscaunare, noul imparat a emis Edictul de la Milan (3131), prin care se acorda deplina libertate crestinismului. Acesta devenea, din religie persecutata, religie tolerata, cu libertati asemanatoare celorlalte religii. Alaturi de Constantin se cinsteste si mama sa, imparateasa Elena, care a intarit si a raspindit credinta ortodoxa. Se spune ca, lemnul Sfintei Cruci, pe care a fost rastignit Iisus, a fost gasit datorita eforturilor acestei imparatese, iar cu sprijinul ei au fost construite multe biserici la Bethleem, Golgota si pe muntele Maslinilor. Astfel, Biserica