•Constantin cel Mare a dat libertate de exprimare crestinismului, dupa o lunga perioada de persecutii •Prin puterea Crucii a reusit sa invinga o armata de sapte ori mai mare decat a sa •Imparateasa Elena a gasit Crucea pe care a fost rastignit Hristos si a inaltat-o in fata crestinilor pe 14 septembrie 326
Crestinii ortodocsi sarbatoresc astazi praznicul Sfintilor Imparati Constantin si Elena, prilej de bucurie, dar si de aducere aminte a doua personalitati istorice care au avut un rol enorm in consolidarea si impunerea religiei crestine. Primul оmparat crestin al Imperiului Roman de Rasarit, apoi bizantin, Constantin cel Mare a avut o domnie lunga, de peste 30 de ani (306-337), оn care s-a dovedit un om de mare vointa, un оntelept si un mare strateg. Acesta a facut Bisericii Crestine cel mai mare serviciu dandu-i libertate, dupa o lunga perioada de persecutii care au tulburat-o, de la Nero pana la Diocletian. Istoricii bisericesti Eusebiu de Cezareea si Lactantiu afirma ca оn ajunul bataliei de la Pons Milvius, din 312, Constantin a vazut pe cer, in miezul zilei, o cruce luminoasa cu inscriptia "in hoc signo vinces" (prin acest semn vei оnvinge - n.r.). Noaptea, Mantuitorul i s-a aratat in vis, cerandu-i sa puna pe steagurile armatei sale sfanta Cruce, ca semn protector оn lupte. Victoria miraculoasa a armatei sale de numai 20 de mii de soldati contra aceleia de 7 ori mai numeroase a lui Maxentiu a fost considera de Constantin drept semn de la Dumnezeu.
Primul imparat crestin
Convertit la crestinism, оmparatul Constantin cel Mare da, in 313, Edictul de la Milan, prin care crestinismul devine "religio licita" (religie permisa). Mai mult, convins de valoarea religioasa si morala a crestinismului, l-a recomandat tuturor supusilor. Un alt eveniment care a marcat politica religioasa a imparatului a fost convocarea Sino
