"E greu de descris in cuvinte prin ce trec parintii acestui copil".
Draga redactie a revistei "Formula As",
Va scriu cu speranta si convingere in suflet ca nu veti ocoli aceasta scrisoare si va veti opri cateva clipe asupra ei pentru a o parcurge. Am vazut atatea cazuri disperate care s-au rezolvat cu ajutorul revistei dvs., incat mi-am permis sa sper ca veti aduce o raza de lumina si in sufletul unor oameni care traiesc o drama la care sunt partas si nu pot ramane indiferent.
Ma numesc Nistor Bogdan si sunt profesor de geografie, de 7 ani, la Scoala cu clasele I-Viii din localitatea Zamostea, judetul Suceava. Acum duc la final, spre capacitate, a doua mea generatie de copii. In clasa la care sunt diriginte, din decembrie, un loc in banca de la geam a ramas gol, iar de fiecare data cand intru in cabinetul de geografie, un gust amar, o tristete si un sentiment de neputinta ma cuprind. In banca de la geam a stat pana in decembrie elevul Andrei Oniciuc. Acestui copil i-am devenit diriginte doar din clasa a Viii-a, nu pentru ca a ramas repetent, ci pentru ca a pierdut un an din motive medicale. A suferit un transplant de ficat la Iasi, ficatul nu a fost perfect sanatos si a facut hepatita B. In acest timp, a suferit mai multe interventii chirurgicale. Din ce mi-a spus tatal sau, in doi ani a suportat 7 operatii. Cand totul parea ca intra pe un fagas normal si copilul a inceput din nou scoala, boala si-a facut si mai crunt aparitia. El sufera acum de osteosarcom peroneu stang - op. recid. Pentru a confirma ceea ce va scriu va trimit o anexa cu biletul de iesire din spital si alte documente. In ianuarie, a suferit o operatie pentru a stopa boala si i s-a amputat piciorul stang, un pic mai sus de genunchi. E greu de descris in cuvinte prin ce trec parintii acestui copil. El este cel mai mare, iar in urma mai are patru frati, unul in clasa a V-a, unul i
