In numai doi ani, Dinel Staicu a reusit performanta de a-si adjudeca imobilele si pamanturile aflate in baza de cantonament a Universitatii Craiova. Ajutat de functionari publici, controversatul afacerist s-a folosit de numele echipei de fotbal pentru a-si rotunji averea personala, incheind contracte dubioase cu statul sau cumparand drepturile de mostenire de la persoane care isi cereau inapoi pamantul in baza legilor de retrocedare.
In baza unui plan minutios pus la punct inca din 2002, Dinel Staicu a inceput preluarea tuturor bunurilor din baza de cantonament a Universitatii si a terenului situat peste drum de acesta.
Grandomania a mers pana acolo, incat acesta a folosit cantonamentul Universitatii ca moneda de schimb in negocierile pentru vanzarea echipei, desi acesta nu este in prezent in proprietatea lui sau a firmelor la care este actionar.
Strategia lui Staicu s-a axat pe doua directii: una viza preluarea microhotelului Sport, iar cealalta, terenurile din jurul acestuia, pe care a facut investitii fara sa fie proprietar.
Pentru aceasta i-a pacalit pe sefii Directiei pentru Sport Dolj (institutie subordonata Agentiei Nationale pentru Sport), incheind doua contracte care se bat cap in cap, si cumparand, in acelasi timp, drepturile succesorale de la doua femei care solicitau Primariei Craiova sa le dea inapoi 10,5 hectare de teren situat undeva in Lunca Jiului.
Confuzie generala
Dupa preluarea echipei de fotbal Universitatea Craiova in iulie 2002, Staicu a incheiat un contract de prestari servicii cu Directia Tineret si Sport Dolj prin care echipa inchiria, practic, microhotelul Sport din incinta cantonamentului in schimbul a 1.000 de dolari pe luna.
Dinel a parafat intelegerea in numele SC Fotbal Club Universitatea SA Craiova, cu sediul in strada Unirii, nr. 86, cu nr. de inregistrare la Registrul Comer
