Liberalizarea economiei romanesti nu are un istoric indelungat. De aceea, reflexele monopoliste sunt inca active. Ultima si cea mai importanta piata a carei deschidere a fost fortata de termenul Liberalizarea economiei romanesti nu are un istoric indelungat. De aceea, reflexele monopoliste sunt inca active. Ultima si cea mai importanta piata a carei deschidere a fost fortata de termenul integrarii este piata energiei. Privatizarii Petrom, in 2004, i-au urmat, anul acesta, semnarea contractelor in sectoarele distributiei de electricitate si gaze. Monopolul din piata telefoniei fusese spart, dupa vanzarea, in 2003, a RomTelecom. Faptul ca au aparut alti operatori de telefonie fixa nu a schimbat in mod decisiv lucrurile. RomTelecom inca mai acopera 80% din piata abonatilor de "apartament". Reflexele monopoliste se mostenesc. Operatorii alternativi de telefonie fixa, cei de telefonie mobila sau furnizorii de servicii de televiziune prin cablu continua sa-si impuna tarifele si nivelul de calitate fara vreo posibilitate de reactie din partea clientilor. In orice domeniu economic cu impact social se face simtita lipsa protectiei din partea organismelor abilitate sa vegheze la respectarea interesului consumatorului. In analiza noastra pornita de la ghiseul distribuitorului de gaz si oprita pe rampa companiei de omologari auto am constatat aceasta realitate de neacceptat.

Creste pretul sau se opreste curentul, cetateanul este nevoit sa taca

Piata energetica romaneasca este dominata de autoritati si regii tip monopol, care isi fac jocul propriu, desi vorbesc de concurenta si deschiderea pietei. La "caldura", avem doua tipuri de societati de monopol - Radet si Termoelectrica. Radet pare o regie independenta, dar ramane captiva la Termoelectrica si invers. Peste 80% din energia termica, produsa in centralele termice, dar si de Termoelectrica, are ca piata unica R