Le numim betigase chinezesti, insa ele sunt "furculita" de care se folosesc mai multe popoare asiatice. Japonia, Coreea, Vietnam, Thailanda sunt celelalte state in care se mananca putin gratie "tacamurilor".
de VERONICA GUZUN UTIL. Betigasele inlocuiesc si furculita, si cutitul Pe parcursul timpului, betigasele erau facute din diferite materiale. La curtile regale erau din argint, pentru ca acestea se innegreau cand intrau in contact cu alimentele otravite.
Alte materiale utilizate sunt lemnul, bambusul, coralul, jadul, aurul, osul si, mai nou, plasticul. Traditia cere ca betigasele sa fie tinute doar in mana dreapta, chiar si de stangaci. Pentru a reusi sa mananci cu ele, se cere un pic de maiestrie, perseverenta si rabdare.
Cu ceva exercitiu, aceste doua betigase vor functiona ca si o penseta.
ORIGINI. Se crede ca betigasele au aparut cu aproximativ 5.000 de ani in urma, in China. La inceput, ele erau folosite pentru a infige carnea si a o intoarce de pe o parte pe alta.
Pentru a economisi foc, chinezii taiau carnea bucati mici, de aceea nu a mai fost nevoie de cutit la masa, iar betigasele au ramas singurele tacamuri utilizate. Deja in anul 500 era noastra, betigasele devenisera instrumentul cu ajutorul caruia mancau vietnamezii, japonezii, coreenii.
VARIETATE. Exista diferite tipuri de "furculite asiatice". Cele chinezesti sunt de aproximativ 25 cm, sunt facute din lemn si au un capat subtire si rotund. Cele japoneze au aproximativ 20 cm lungime, iar capatul este ascutit. Betigasele coreene sunt de lungime medie si sunt facute din inox sau lemn. In sfarsit, cele vietnameze sunt lungi, capatul este tesit si sunt din masa plastica sau lemn.
ETICHETA. Cand folositi betigase, podul palmei trebuie sa fie in sus. Daca se vede palma, chinezii va vor considera lipsit de rafinament. O alta regula de care trebuie sa t
