Marie Jeanne Ion, Sorin Miscoci, Ovidiu Ohanesian si Mohammad Munaf au fost eliberati dupa opt saptamani de captivitate. La cateva ore de la anuntul public, circulau deja mai multe variante referitoare la eliberarea celor patru. Presedintele Basescu a atribuit iesirea din captivitate actiunii serviciilor secrete romanesti, precizand ca autoritatile nu au cedat in privinta prezentei militare in Irak si nici nu au platit vreo rascumparare. Postul Al Jazeera afirma ca organizatia care ii detinea pe cei patru - escadroanele Muadh bin Jabal - a cedat raspunzand apelurilor facute de seicul saudit Salman ben Fahd al-Udeh si de comunitatea musulmanilor din Romania. |n editia sa de luni, 23 mai, Jurnalul national, citandu-l pe Muhamad Shamil, presedintele Ligii de prietenie romano-arabe, pune eliberarea in seama actiunii politiei de la Bagdad, care ar fi arestat un grup semnificativ de irakieni implicati in rapirea celor trei jurnalisti si a ghidului lor. Comentariile si reactiile "la cald" au luat in seama oportunitatea prezentei trupelor romanesti in Irak sau posibilitatea deschiderii ori a continuarii unor investigatii judiciare referitoare la lumea afacerilor controlata de cetateni romani de origine araba. De fapt, desi a cerut retinere in privinta speculatiilor, Traian Basescu le-a incurajat, afirmand ca abia peste doua saptamani itele acestui incurcat dosar vor fi dezvaluite public. Bucuria familiilor, satisfactia colegilor celor trei jurnalisti, ca si emotia publica generala suscitata de vestea eliberarii risca sa acopere conflictul politico-mediatic care a opus in cele opt saptamani ale crizei ostaticilor pozitia oficialitatilor si pe cea a adversarilor acestora. |n principiu, este vorba despre un conflict care ii opune pe Traian Basescu, ca exponent al statului, vocilor din PSD, PUR (mai nou PC) si PPRM.

Trei au fost coordonatele care au conturat acest con