Decizia Uniunii Europene de a desparti Romania si Bulgaria de valul celor noi 10 state membre ale UE, in urma performantelor dezastruoase ale Executivelor de la Bucuresti si Sofia din ultimii 15 ani, isi face de-abia acum simtite efectele politice. Nota de plata a lipsei de responsabilitate a guvernantilor celor doua state ar putea fi una extrem de ridicata. Desi Tratatul de aderare al Romaniei si Bulgariei a primit avizul conform al Parlamentului European si a fost semnat de ministrii de Externe sau de reprezentanti ai celor 25 de state membre, contextul in care se va vota ratificarea documentului in legislativele nationale este unul extrem de descurajant pentru autoritatile romane si bulgare. Paradoxal, desi Tratatul de aderare a primit girul statelor membre si al europarlamentarilor, integrarea celor doua state in UE nu mai depinde numai de modul in care isi vor indeplini angajamentele asumate, pentru a nu putea fi activate clauzele de salvgardare. Acestea ar putea fi folosite ca pretext pentru amanarea aderarii, adevaratul motiv fiind reprezentat de euroscepticismul in crestere, pus de unii analisti pe adversitatea europenilor fata de noi extinderi, si, in special, dezacordul manifestat de Guvernele statelor membre pe tema cadrului bugetar 2007-2013. Constienti de necesitatea exercitarii unui lobby puternic, actualii guvernanti au decis deja organizarea unui turneu al unor ministri si parlamentari, in capitalele europene, pentru a-i convinge pe omologii lor din respectivele state de ireversibilitatea procesului de reforme din Romania.

Integrarea, pusa in pericol de o eventuala victorie a crestin-democratilor germani

Un element suplimentar a aparut chiar in aceasta saptamana, in urma deciziei cancelarului Gerhard Schroeder de a initia procedurile declansarii de alegeri anticipate, fapt care va amana ratificarea tratatului in Bundestag. @N