Chiar dacă înseamnă intrarea în normalitate, noile legi ale proprietăţii, pentru care liberalii au anunţat că-şi vor asuma răspunderea în faţa Parlamentului, reprezintă o adevărată cutie a Pandorei. Amânarea cu 15 ani a retrocedării proprietăţilor abuziv confiscate şi “legile de tocmeală” date de PDSR în 91 şi 95, dar şi de CDR, în 2000, pun foştii proprietari în situaţia de a se lupta pentru ce a fost al lor în tribunale. Cei mai câştigaţi vor fi avocaţii. În judeţul Mureş, din cele 212.000 hectare de pădure 47.000 vor fi retrocedate către două familii: Banffy şi Kemeny. Peste 100 de familii din zona Răstoliţa – Lunca Bradului vor rămâne fără locuri de muncă.

În anul 1954, statul român nu avea în proprietate pădure în Zona Răstoliţa şi Lunca Bradului, fondul forestier din zonă aparţinând integral familiilor Banffy şi Kemeny. Odată cu intrarea în vigoare a noilor legi ale proprietăţii, propuse de guvernul Tăriceanu, care prevăd restituirea integrală a proprietăţilor abuziv confiscate de comunişti, aceste păduri vor fi retrocedate foştilor proprietari. La începutul anilor 90, toate cele 212 hectare de pădure din judeţ erau în proprietatea statului român. Pe baza Legii 18/1991 şi, ulterior a Legii 1/2000, o bună parte din această suprafaţă a fost restituită. Potrivit Direcţiei Silvice Mureş, circa 90% din cererile formulate pe baza celor două legi au fost rezolvate. Cele două acte normative aveau, însă, un caracter limitativ, fiind prevăzută restituirea a maxim unu, respectiv 10 hectare de pădure pentru fiecare proprietar deposedat. În aceste condiţii, s-a format un fond excedentar de aproximativ 58.000 de hectare, care odată cu eliminarea limitării vor trebui retrocedate. Dintre aceste 58.000 de hectare, 47.000 se află în zona Răstoliţa-Lunca Bradului, fiind de drept proprietatea familiilor Kemeny şi Bamffy, care le-au cumpărat de la statul Austro-Ungar. Moş