- Editorial - nr. 102 / 26 Mai, 2005 Romanii nu prea reusesc ei sa se impuna in fata strainatatii cu lucruri perene si profunde (munca, organizare, cercetare stiintifica etc.), dar stiu sa iasa sporadic in evidenta prin show-urile lor, atat la propriu, cat si la figurat. De Romania s-a vorbit si se vorbeste inca prin succesul obtinut de Luminita Anghel si trupa sa la Eurovision (locul III), dar si prin dubioasa rapire a celor trei ziaristi in Irak (sositi recent acasa cu bine), unde se pare ca, mai mult ca sigur, este vorba de o afacere murdara a unor membri de vaza de partide, argument care vine sa evidentieze inca o data in plus mizeria in care se scalda societatea romaneasca, atinsa puternic de flagelul coruptiei. Pentru ca proverbul cu "painea si circul", cu care poporul roman a fost obisnuit sa se hraneasca de atata vreme, sa nu-si piarda actualitatea, a trebuit inventata si aceasta rapire, ca doar ce altceva mai bun ar fi putut sa faca romanii in drumul lor spre integrare in Uniunea Europeana, decat a-si ridica poalele in cap, pentru ca, nu-i asa, in rest pe toate le-au rezolvat. Presedintele Traian Basescu avea, intr-adevar, nevoie la index de glorie, de o fapta mareata, crestineasca chiar, dar credem ca putea sa-si gaseasca "obiectul muncii", pentru autentificarea acestei glorii, nu evidentiindu-se in arta de a negocia, timp de aproape doua luni cu o mana de mafioti din Irak, unde suntem convinsi ca a dat lectii, ci pe marea campie a durerii din Banatul romanesc, supus unei inundatii atipice, produsa in buna parte de maini criminale romanesti, fara a mai vorbi de domeniul care-i apartine direct: santierul politicii externe, unde, de la venirea domniei sale la putere, se pare ca peste tot primim doar bobarnace. Desigur, Traian al nostru, uns cu toate alifiile marinaresti, cum, de altfel, bine se vede din comportamentul sau, ar fi vrut sa intre in scena,