Uneori isi mananca hainele sau asternuturile de pat. Se lovesc sau lovesc cu sadism. Multi si-au pierdut deprinderile umane, unii nici macar nu mai vorbesc. Paradoxal, aici anomaliile se incadreaza in sfera normalului. „Aici" inseamnand Sectia de psihiatrie din Sighetu Marmatiei, o "fortareata a groazei" pe care o poti descoperi doar vizitand-o.
Sighetu Marmatiei si-a castigat o notorietate nedorita din cauza a doua obiective sinistre: fostul penitenciar (unde intre anii 1950-1955 a murit elita Romaniei) si sectia de Psihiatrie a Spitalului. Cele doua locuri ale groazei sunt legate printr-un fir subtire, de putini stiut.
Penitenciarul "Dunarea" (cum era denumita codificat "Inchisoarea Ministrilor"), s-a transformat ulterior anului 1955 in puscarie pentru detinutii de drept comun, iar la sfarsitul anilor ‘60 in spital-penitenciar.
Remember
Imi aduc aminte si azi cum, copil fiind, eram nevoit sa trec pe cealalta parte a strazii Barnutiu de atunci (Coposu de azi), cu mama de mana, ori de cate ori ne plimbam prin acel colt de oras. Pe trotuarul din dreptul puscariei nu aveau voie decat gardienii temutei inchisori. A carei respiratie parca se simtea, gafaind greu, dincolo de zidurile groase.
Dr. Torok Lehet, seful de azi al sectiei Psihiatrie Cronici Adulti a Spitalului Municipal Sighet, isi aminteste ca, in trecut, acolo: „erau internati condamnatii la inchisoare (pentru ani grei, cu pedepse de peste 20 de ani sau chiar pe viata) suferinzi de boli psihice: criminali, sadici, psihopati. In acea vreme erau cel putin 150 de detinuti.
Pentru paza si tratament existau militari si salariati civili. Dintre medicii psihiatri se remarca seful sectiei din spital, doctorul Viseg, care avea o jumatate de norma la penitenciar. Exi
