Euroscepticismul descrie uzual o atitudine sceptică sau de dezaprobare faţă de proiectul european. Cîteodată, e pus în relaţie directă cu dorinţa de a prezerva suveranitatea naţională. Există o formulă radicală a euroscepticismului: cei care o îmbrăţişează sînt speriaţi nu numai de efectele economice ale extinderii europene, ci şi de anularea, în bună măsură, a suveranităţii naţionale pentru statele care decid sau au decis să intre în "hora europeană". Euroscepticii moderaţi se tem numai de efectele economice ale proiectului de uniformizare europeană; retorica lor are destul de multe asemănări de familie cu cea a antiglobaliştilor.

Nuanţe terminologice Cel mai la îndemînă înţeles al euroscepticismului e în legătură cu dezbaterea pro sau contra Uniunii Europene. Întrucît antonimul său de relaţie "pro-european" pare să aibă, logic, o arie de acoperire mai largă, există păreri conform cărora "euroscepticismul" suferă, în dezbaterile de rigoare, de un dezavantaj retoric. De aceea, cei din cale-afară de pedanţi sînt de părere că "eurorealismul" poate fi considerat o alternativă viabilă la euroscepticism. Numai că şi acestui termen i s-au adăugat, în ultimii ani, sensuri noi, aşa încît "eurorealism" a ajuns să fie mai degrabă o formă soft de "euroscepticism", adepţii lui nedorind neapărat ca ţările în care se manifestă eurorealismul să se retragă din UE, ei vrînd ca structura UE să fie mai flexibilă. Pentru sinonomia cu euroscepticismul, se mai foloseşte şi "eurocritic", dar şi peiorativul "eurofob". De asemenea, şi formula "anti-UE" a intrat în uz cu oarecare succes. Pe de altă parte, "eurooptimismul" e o noţiune corelativă folosită în mod uzual pentru euroscepticism. Termenul, uneori socotit a fi şi el peiorativ, e folosit pentru a exprima credinţa că avantajele pe care le aduce procesul de integrare europeană anulează eventualele dezavantaje ale acestui proc