Infiintarea CNSAS ar fi trebuit urmata de predarea arhivelor Securitatii. Presedintele Basescu a dat semnalul ca intreg taraboiul starnit de acest subiect s-ar putea incheia. Numai ca realitatea e putin altfel. SRI da comunicate, sa vada lumea cum se tot preda din arhiva, dar in depozitul de la Popesti-Leordeni dosarele intra cu taraita.

de DORU COBUZ

PERSPECTIVA. Din zona depozitului, controlata de SRI, dosarele ar trebui trecute dincolo de usa, dar totul ar putea dura mai mult de doua cincinale Depozitul Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii (CNSAS) este situat undeva la marginea Bucurestiului, printre halele in care se pastreaza alimentele din rezerva de stat. Drumul pana acolo este la fel de ciuruit de gauri precum cel al dosarelor fostei Directii de Securitate a Statului (DSS) spre lumina. Intrarea este pazita cu strasnicie, iar strainii au acces doar insotiti de catre unul dintre membrii Colegiului CNSAS. Locul a ajuns celebru gratie comunicatelor de presa ale Serviciului Roman de Informatii, prin care institutia detinatoare a arhivei ramase de pe urma fostei Securitati se lauda cu cat de bine aplica decizia presedintelui Traian Basescu, de cedare a 12 kilometri liniari de dosare. Potrivit acestor comunicate, la depozitul din Popesti-Leordeni au fost transportati mai mult de 4,7 kilometri din aceasta arhiva. Adevarat! Ce nu se spune insa este faptul ca metodologia de preluare a acestor dosare face utopic orice termen rational de finalizare a operatiunii.

PERSPECTIVE. In mod real, camioanele aduc din magazia SRI pachetele de dosare, care sunt depuse intr-o zona a depozitului care intra tot sub jurisdictia acestuia. Din aceasta zona tampon, de fapt un corp al aceluiasi depozit destinat pentru a servi CNSAS, pachetele sunt preluate bucata cu bucata de catre angajatii consiliului, dar doar in masura in care se term