Nu ar trebui sa fie o surpriza ca Dan Voiculescu si-a insusit numele de Partid Conservator. Inainte ca Tony Blair sa-i fi furat multe din hainele politice dupa ce l-a zdrobit electoral in 1997, Partidul Conservator putea pretinde ca a fost cel mai de succes partid politic din lumea occidentala in ultimele doua secole.
Mare parte a succesului acestui partid s-a datorat pasiunii conservatorilor pentru calatorii comode, cu un minim de bagaje grele, ideologice. G.W. Jones, un istoric al partidului, a scris ca "lunga istorie a Partidului Conservator ofera un variat repertoriu al retoricii menit a justifica orice pozitie considerata avantajoasa din punct de vedere electoral.
Promiscuitatea sa intelectuala nu reprezinta o piedica electorala". In diferite momente, Partidul Conservator a fost si pentru protectionismul economic, si pentru comertul liber, si pentru un puternic stat social, si in favoarea unei minime interventii a statului, si pentru integrarea europeana, dar si pentru o rupere de treburile continentului.
Dan Voiculescu urmeaza acum un master in comunicare politica la Kingston University, langa Londra. Este interesant de observat ca acest curs contrazice structurile politice oficiale ale unor organisme precum UE, analizand "motivele reale si interesele politicienilor, functionarilor, lobby-stilor si activistilor" implicati in luarea deciziilor in Europa sau in alte zone.
Ne-am putea intreba de ce domnul Voiculescu a trebuit sa bata cale lunga pana pe malurile Tamisei pentru a afla ca, in multe ocazii, politica poate parea a fi inselatorie si duplicitate.
Pragmatismul politic le-a permis conservatorilor sa se adapteze de fiecare data noilor situatii intr-o tara care se misca rapid precum Marea Britanie. Dar anumite reflexe si instincte au format imaginea conservatorilor in Marea Britanie de-a lungul unei lungi perioade is