A.C.E., brice si jonglerii
Unul din motivele pentru care investitorii straini s-au ferit sa faca afaceri la Cluj a fost lipsa "infrastructurii" necesare - de la terenuri bune de construit la spatii comerciale adecvate. Extinderea intravilanului orasului a fost blocata intentionat, pentru ca cei interesati sa faca afaceri sa se indrepte spre birourile Primariei.
Pe motiv ca bugetul local nu permite investitii, administratia locala foloseste metoda "asocierii in participatiune" drept singura cale spre a atrage investitiile. Cazul societatii spaniole "A.C.E." e unul dintre cele mai bune exemple in acest sens.
Pentru ca o firma sa construiasca o hala de productie, ea trebuie sa se asocieze cu Primaria, care participa la "afacere" cu terenul. Practica spune ca firma isi alege, dupa ce analizeaza mai multe oferte, terenul. Dupa aceea se negociaza pretul concesiunii.
In mai toate cazurile, Primaria a pierdut bani seriosi in astfel de "combinatii", deoarece nu a negociat la valoarea de piata a terenurilor. Logic ar fi ca administratia locala sa anunte investitorii ca are la dispozitie mai multe terenuri potrivite pentru investitii, iar firmele sa liciteze pentru ele, asa cum se practica, spre exemplu, la Sibiu.
"A.C.E." si-a facut planuri din timp
Pe acest tipar, societatea spaniola "Auxiliar de Componentes Electricos" (A.C.E.) a intrat in posesia unui teren de 27.000 de metri patrati (2,7 hectare) in zona "Intre Lacuri", pe strada Streiului. Terenul apartine Consiliului Local si a fost obiectul asocierii dintre Primarie si societatea infiintata de grupul spaniol la Cluj.
"Cazul A.C.E." exemplifica clar cum administratia locala face afaceri in detrimentul interesului public. Pentru a parafa afacerea cu spaniolii, con
