Politicienii europeni au decis deja ca Romania se va integra in UE, chiar daca aderarea ei ar putea fi amanata cu un an. Insa va mai avea Romania unde sa se integreze? Va mai exista sau nu va mai exista UE? Aceasta este intrebarea! Rezultatul negativ al referendumului constitutional din Franta, ca si anticipata respingere a Tratatului Constitutional din Olanda, au trezit un val de ingrijorare ridicat pe tema viitorului Europei, evidentiat inclusiv pe pietele valutare, moneda euro depreciindu-se in raport cu principalul sau rival, dolarul.
Daca pana in prezent Uniunea Europeana a supravietuit in principal datorita sustinerii neconditionate a stangii, o data cu referendumul francez, in care o parte a socialistilor si comunistii au tradat, criza de identitate a Vechiului Continent s-a agravat. In timp ce euroscepticismul dreptei nu era o necunoscuta pentru analistii politici si economici occidentali, refuzul electoratului de stanga francez de a vota noua Constitutie europeana va ridica noi semne de intrebare asupra identitatii doctrinare a mega-birocraticei constructii europene.
In Franta, Constitutia a fost respinsa pentru ca nu protejeaza modelul social francez, ea fiind considerata prea de dreapta, de inspiratie "anglo-saxona". In schimb, in Marea Britanie este de asteptat ca documentul sa primeasca un vot de blam pentru orientarea sa de stanga, menita a reduce competitivitatea printr-un protectionism exagerat. De altfel, votul de duminica nu trebuie separat nici de tensiunea crescanda in care se poarta negocierile pe tema bugetului Uniunii: daca Franta, Portugalia, Spania si, in general, statele care beneficiaza enorm de pe urma subventiilor acordate de UE pledeaza pentru un buget comunitar extrem de ridicat, statele net contribuabile, conduse de Marea Britanie si Germania, ameninta cu dreptul de veto in cazul in care nu se trece la o politica de austeri
