Situatia actuala pe esichierul politic romanesc este cam urmatoarea: un presedinte puternic si plin de personalitate, un Guvern care pare pus pe treaba, un Parlament abulic, visand deja la vacanta de vara, si niste partide cu probleme, indiferent daca sunt la putere sau in opozitie. Sa le luam la rand.
Presedintele Basescu, fost capitan de nava, nu va fi niciodata, in nici o situatie, vioara a doua. Cu cat a urcat mai sus, cu atat si-a pus mai mult in valoare calitatile: spiritul autoritar, neasteptata abilitate politica, usurinta comunicarii cu oamenii, placerea riscului.
Puteti sa-l considerati un aventurier, dar acest aventurier a castigat pana acum toate bataliile posibile cu adversarii "profesionisti". Atipic din orice unghi l-ai privi, imprevizibil, derutant si, cu un singur cuvant, redutabil. Nu-l elogiez scriind asta, caci in acelasi timp il privesc mai departe cu o anumita rezerva.
Intr-adevar, aproape fiecare calitate pe care am amintit-o are reversul ei. Autoritar, foarte bine. De nimic nu avea mai multa nevoie Romania azi decat de un presedinte hotarat, capabil sa-si impuna punctele de vedere in momente decisive.
Asa cum anticipam, el n-a fost Emil Constantinescu, ci s-a dovedit capabil sa stapaneasca "structurile trecutului", asa incat se pare ca asistam azi la o ofensiva veritabila impotriva cancerului societatii romanesti, coruptia. Pe de alta parte insa, autoritarismul sau forteaza uneori limitele jocului democratic, devenind despotic.
Guvernul, de pilda, este evident incomodat de paternalismul acestui presedinte ultraactiv. La fel se-ntampla cu alta calitate a lui Traian Basescu, firea sa deschisa si comunicativa. Prin asta, el si-a castigat popularitatea care l-a facut presedinte.
Dar de-aici pana la populism nu e chiar foarte departe, mai ales intr-o tara ca Romania, unde se vo
